SCURT ISTORIC

          Localitatea Trifeşti este atestata documentar la 5 iunie 1624. Cea mai veche menţiune a toponimicului o gasim însa la 30 noiembrie 1539, când domnitorul Ştefan Lacusta delimiteaza proprietaţile mânastirii Homor care „ajung pâna la vadul Trifeştilor şi pâna la Pruteţ”.

 

Câteva date despre istoricul localităţii aparţinătoare Hermeziu

 

Viaţa spirituala a comunei are la baza familia de carturari Negruzzi. Chiar daca Negruzziştii s-au stins, flacara aprinsa de ei continua sa arda,  întreţinuta prin diverse activitaţi ce au loc anual la Casa Memoriala „Costache Negruzzi” din Hermeziu, în Biblioteca „Costache Negruzzi” şi în Şcoala „Iacob Negruzzi” din Trifeşti : prezentari de carte, zilele deschise ale şcolii şi bibliotecii, întâlniri cu scriitori, dramatizari de opere literare, concursuri, programe artistice, dezbateri, schimburi de experienţa e.t.c.
Cadrul istoric şi arhitectural deosebit ofera condiţii atât pentru dezvoltarea turismului cultural-istoric şi religios cât şi de recreere şi odihna. În aceasta zona se practica şi turismul de eveniment, ce atrage anual în jur de 4000 de turişti.
Conacul familiei Negruzzi dateaza din  anii 1807-1810, a aparţinut lui Dinu Negruţ, tatal scriitorului Costache Negruzzi, care la casatoria cu Sofia Hermeziu primeşte ca zestre moşia Trifeştii Vechi (actual Lunca Prut sau Hermeziu).
În casa memoriala s-au nascut şi au trait mai multe personalitaţi marcante ale istoriei româneşti:
- Constantin Negruzzi (1808-1868)-scriitor, parintele nuvelei istorice româneşti, membru al Academiei Române, chiar de la înfiinţare, preşedinte al Euforiei Iaşilor, director în câteva rânduri al Visteriei Moldovei, efor al şcolilor, codirector al Teatrului Naţional din Iaşi, ministru al finanţelor. Acesta s-a nascut şi a locuit la Hermeziu, fiind înmormântat în curtea bisericii din sat;
- Leon C. Negruzzi (1840-1890)- scriitor junimist, prefect şi primar al Iaşului, senator de Iaşi. A trait la Hermeziu şi este înmormântat în curtea bisericii din sat;
- Iacob C. Negruzzi (1842-1932)- scriitor, preşedinte al Academiei Române, unul din cei cinci fondatori ai „Junimii”, secretar timp de 25 de ani al revistei „Convorbiri Literare”. S-a nascut la Hermrziu.
- Mihai L. Negruzzi (1873-1958)- general, memorialist, scriitor, primar al Iaşului, a trait la Hermeziu în 1930;
- Ella L. Negruzzi (1876-1949)-prima femeie avocat din România, s-a nascut la Hermeziu;
- Leon M. Negruzzi (1899-1987)- scriitor de limba franceza, traducator, fiul lui Mihai Negruzzi, a trait o perioada a vieţii la Hermeziu.
În conacul familiei Negruzzi au poposit ca oaspeţi, în decursul timpului, domnitorii Mihai Sturdza şi Al. I. Cuza, scriitorii V. Alecsandri, M. Kogalniceanu, Petre P. Carp, majoritatea scriitorilor junimişti, reputaţi actori ai Teatrului Naţional din Iaşi, muzicieni ca Eduard Caudella, în prezenţa carora cei doi fraţi, Leon şi Iacob, cântau la pian şi flaut.

      

casa memoriala Casa memoriala „Costache Negruzzi” a fost inaugurata ca muzeu la 7 octombrie 1995, fiind nominalizata de catre fundaţia EMYA din Bristol, pentru premiul Muzeului European al anului 1997. Urmaşii familiei au donat conacul Muzeului Literaturii Române din Iaşi. Şcoala din Hermeziu a fost construita în 1904 şi a primit, în 1928, numele academicianului Iacob Negruzzi, ctitorul acesteia. Lânga şcoala se înalţa biserica, ctitorita în 1839 de spatarul Costache Negruzzi. La 12m de biserica, casele lui Mihai Negruzzi sunt folosite azi ca magazin satesc iar vis-a-vis de acestea, se gaseşte conacul cu 14 plopi albi ramaşi din fostul parc.