Localitatea Trifeşti este atestată documentar la 5 iunie 1624. Cea mai veche mențiune a toponimului o găsim însă la 30 noiembrie 1539, când domnitorul Ștefan Lăcustă delimitează proprietățile mânăstirii Humor care „ajung până la vadul Trifeștilor şi până la Pruteţ”.
Câteva date despre istoricul localităţii Hermeziu
Viaţa spirituală a comunei are la bază familia de cărturari Negruzzi. Chiar daca Negruzziştii s-au stins, flacăra aprinsă de ei continuă să ardă, întreținută prin diverse activități ce au loc anual la Casa Memorială „Costache Negruzzi” din Hermeziu, în Biblioteca „Costache Negruzzi” şi la Școala „Iacob Negruzzi” din Trifeşti: prezentări de carte, zilele deschise ale şcolii, întâlniri cu scriitori, dramatizări de opere literare, concursuri, programe artistice, dezbateri, schimburi de experiență.
Cadrul istoric şi arhitectural deosebit oferă condiții atât pentru dezvoltarea turismului cultural-istoric şi religios cât şi de recreere şi odihnă. În această zonă se practică şi turismul de eveniment, ce atrage anual în jur de 4000 de turişti.
Conacul familiei Negruzzi datează din anii 1807-1810, a aparţinut lui Dinu Negruţ, tatăl scriitorului Costache Negruzzi, care la căsătoria cu Sofia Hermeziu primeşte ca zestre moşia Trifeştii Vechi (actual Lunca Prut sau Hermeziu).
În casa memoriala s-au născut şi au trăit mai multe personalități marcante ale epocii:
- Constantin Negruzzi (1808-1868) - scriitor, părintele nuvelei istorice românești, membru al Academiei Române, chiar de la înființare, preşedinte al Euforiei Iaşilor, director în câteva rânduri al Visteriei Moldovei, efor al şcolilor, codirector al Teatrului Naţional din Iaşi, ministru al finanţelor. Acesta s-a născut şi a locuit la Hermeziu, fiind înmormântat în curtea bisericii din sat;
- Leon C. Negruzzi (1840-1890)- scriitor junimist, prefect şi primar al Iaşului, senator de Iaşi. A trăit la Hermeziu şi este înmormântat în curtea bisericii din sat;
- Iacob C. Negruzzi (1842-1932) - scriitor, preşedinte al Academiei Române, unul din cei cinci fondatori ai „Junimii”, secretar timp de 25 de ani al revistei „Convorbiri Literare”. S-a născut la Hermeziu.
- Mihai L. Negruzzi (1873-1958) - general, memorialist, scriitor, primar al Iaşului, a trăit la Hermeziu în 1930;
- Ella L. Negruzzi (1876-1949) - prima femeie avocat din România, s-a născut la Hermeziu;
- Leon M. Negruzzi (1899-1987) - scriitor de limba franceză, traducător, fiul lui Mihai Negruzzi, a trăit o perioada a vieţii la Hermeziu.
În conacul familiei Negruzzi au poposit ca oaspeţi, în decursul timpului, domnitorii Mihai Sturdza şi Al. I. Cuza, scriitorii V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, Petre P. Carp, majoritatea scriitorilor junimişti, reputaţi actori ai Teatrului Naţional din Iaşi, muzicieni ca Eduard Caudella, în prezenţa cărora cei doi fraţi, Leon şi Iacob, cântau la pian şi flaut.
Casa memorială „Costache Negruzzi” a fost inaugurată ca muzeu la 7 octombrie 1995, fiind nominalizată de către fundaţia EMYA din Bristol, pentru premiul Muzeului European al anului 1997. Urmaşii familiei au donat conacul Muzeului Literaturii Române din Iaşi. Şcoala din Hermeziu a fost construită în 1904 şi a primit, în 1928, numele academicianului Iacob Negruzzi, ctitorul acesteia. Lânga şcoală se înalţă biserica, ctitorită în 1839 de spătarul Costache Negruzzi. La 12 metri de biserică, casele lui Mihai Negruzzi sunt folosite azi ca magazin sătesc iar vis-a-vis de acestea se găseşte conacul cu 14 plopi albi rămaşi din fostul parc.